We invite you to participate in the Dermatology Days in Sibiu from October 30th to November 1st, where we will have a very interesting presentation by our guest from Slovenia.

Medical doctors  as well as many especially younger dermatologists, often feel unsure about the diagnosis of pigment changes on the skin. They are afraid of missing melanoma.

The importance of early detection of skin melanoma cannot be overstated.  When melanoma is found and treated early, the chances for long-term survival are excellent. Five-year survival rates for patients with early–stage melanoma exceed 90–95%.  As melanoma progresses, it becomes increasingly more devastating and deadly. It is important that a medical doctor is able to detect suspicious lesion or early melanoma.

The main question and challange is, how can a dermatologist, who is not working in daily rutine with melanocitic nevi  and melanoma  patients,  in the short time that he/she has for inspection, not overlook suspicious nevus, or melanoma?

Our opinion is that the basis of early diagnosis remains  clinical examination of moles, where we follow the rule A (asymmetry), B (borders), C (colour), D (diameter /different) and  E (evolution). New criteria are F (firm) and  G (growing).  If  we find three of the five (seven) mentioned criteria, it is necessary to excise the lesion, or at list to sent patient to a center of excellence.  In recent years, special attention is paid to the evolution, which means that patients where the history of changing, increasing or new-onset of pigmented lesion is positive,  need controls at 3-6 months, 

The gold standard is nowadays in daily dermatological practice, also dermoscopic examination of pigmented lesions. Dermoscopy is a modern non-invasive technique. It increases the precision and the distinguishing benign from malignant cutaneus neoplasms. Dermascopic diagnosis is based on a combination of criteria and in the last years developed algorithms. This method introduces a new dimension of the morphology and clinical dermatology.  It can be  time consuming and  usually helps only when observers experience is high. 

The simplest algorithm, suitable for daily routine also for not dermatooncological  subspecialised  colleges is probably the so-called 3 point – checklist.   Suspicious dermoscopic criteria are, asymmetry, atypical pigmented network and blue-white structures.

Understanding principles of clinical examination and basics of dermoscopy  /example:3-point checklist/  can  help to general dermatologist,   to  rise self-confidence and to improve  diagnostic  of  early melanoma.   

Igor Bartenjev,

Medical faculty University Ljubljana /Dermatologija Bartenjev, Ljubljana, Slovenia

Hidradenita supurativă (HS) este o afecțiune inflamatorie cronică, recurentă și invalidantă, ce afectează glandele apocrine. Boala are o incidență între 1-4% în polulația generală, debutează în a 2-a decadă de viață și afecteaza mai frecvent sexul feminin, însă prezintă forme mai severe și cu răspuns terapeutic mai slab la sexul masculin.

Etiologia hidrosadenitei supurative este multifactorială. In declanșarea și întreținerea procesului inflamator intervin factori genetici, factori hormonali, infecții bacteriente și factori externi precum obezitatea și fumatul.

Procesul care stă la baza declanșarii inflamației este hiperkeratoza foliculară, care produce obstrucție infundibulară și determină dilatarea și ulterior ruperea foliculului, cu extravazarea in derm a conținutului și declanșarea răspunsului inflamator.

Clinic se manifestă prin apariția de noduli subcutanați dureroși, abcese, traiecte sinuoase, fistule și cicatrici cel mai adesea localizate la nivel axilar, inghinal și ano-genital. Afecțiunea prezintă 3 grade de severitate conform clasificării Hurley:

o Stadiul I: abces unic sau abcese multiple, fără formare de fistule și cicatrici.

o Stadiul II: abcese recidivante cu formate de fistule și cicatrici.

o Stadiul III: afectare difuză, cu fistule și abcese multiple inteconectate și cicatrici extinse.

Tratamentul hidrosadenitei are ca și obiective reducerea inflamației și a obstrucției foliculare, ameliorarea durerii, vindecarea puseului și prevenirea recidivelor și constă in regim igieno-dietetic în asociere cu medicație topică și sistemică sau terapie chirugicală. Dintre medicamentele folosite cu succes fac parte: antibioterapia ( Tetraciclina, Clindamicina, Rifampicină), retinoizii (Acitretin, Isotretinoin), corticosteroizii, terapii hormonale (contraceptive orale estro-progestative). În ultimii ani HS beneficiază de tratamente biologice, utilizate în formele severe, refractare la tratamentul conventional:terapii anti TNF alfa (Infliximab, Adalimumab, Etanercept), anti IL-12 si IL-23 (Ustekinumab) și anti IL-17 (Secukinumab).

Dr. Andra Ilcus

Granulomul inelar este o dermatoză cronică benignă care afectează pacienții de toate vârstele, cu o incidență de două ori mai mare la femei. Prezintă mai multe forme clinice: localizată, diseminată (generalizată), perforantă și profundă (subcutanată). Etiopatogenia bolii nu este pe deplin cunoscută. Printre factorii incriminați în apariția granulomului inelar se numără traumatismele, mușcăturile de insecte, vaccinurile, expunerea la razele UV, Borrelia și infecții virale.

Clinic, granulomul inelar localizat se prezintă ca plăci arciforme sau inelare pe fața dorsală a mâinilor sau picioarelor. Distribuția leziunilor se poate extinde pe zonele fotoexpuse sau generalizat în granulomul inelar diseminat. Din punct de vedere histologic, apare degenerescența colagenului și a fibrelor de elastină și depozite de mucină în dermul superficial si profund, înconjurată de un infiltrat granulomatos.

Boala este benignă și autolimitată, cu vindecare spontană la 50% din cazuri în decurs de doi ani. Rata de recurența a bolii este de 40% și tinde să apară pe zonele afectate la debut. Tratamentul de elecție constă în monitorizarea pacientului, dermatocorticoizi cu potență ridicată sau injectarea intralezională de corticoizi ca tratament local.

Autor: Dr. Andra Criveanu

Dermatita atopica este o boala inflamatorie cronica a pielii , frecvent intalnita la copii si adulti.

La aparitia dermatitei atopice contribuie un teren genetic predispozant, diverse reactii imunologice, stresul , infectiile, alergeni alimentari, medicamentosi sau de mediu, substante iritante si antecedente de rinita alergica sau astm bronsic.

Se prezinta clinic prin eritem cutanat, vezicule, cruste, xeroza cutanata, lichenificare si prurit cutanat intens.

Evolutia bolii este cronica cu perioade asimptomatice, urmate de manifestari cutanate cu debut brusc.

Consultul la medicul dermatolog ofera un diagnostic precis si tratament personalizat:

• reguli generale: evitarea expunerii la vant, frig, caldura excesiva, se va evita imbracamintea de lana sau din fibre sintetice, nu se folosesc sapunuri iritante si agresive ce usuca pielea, se inlatura pe cat posibil praful, contactul cu caini/pisici, fumatul.
• in formele usoare-moderate de dermatita atopica : se aplica local dermatocorticoizi, inhibitori de calcineurina, alaturi de produse de emoliere a pielii ce reduc pruritul si xeroza;
• in formele moderat-severe de dermatita atopica: tratamentul este sistemic cu corticosteroizi in cure scurte la care se adauga antihistamince. Daca este prezenta suprainfectia se adauga antibiotice topice sau sistemice. Agentii imuno-modulatori (Ciclosporina, Azatiopirina), fototerapia sunt metode de tratament in formele severe.

Noutati in formele moderat-severe de dermatita atopica:

-agenti biologici: anticorpi monoclonali: Dupilumab (se poate folosi la adulti si la copii ˃ 6 luni), Lebrikizumab, Tralokizumab, Nemolizumab ;

-inhibitori JAK/STAT: Baricitinib (Olumiant), Abracitinib, Upadacitinib (in studiu);

Autor: Dr. Estera Molnar

Tratamentul leziunilor de acnee trebuie să urmărească mai multe principii. Un tratament este considerat cu atât mai eficient cu cât actionează pe cât mai multe dintre cele patru căi patogenice, si anume:

1. Hiperseboree,
2. Reglarea microbiotei cutanate mai ales la nivelul unitații pilosebacee cu acțiune preponderent pe Cutibacterium acnes,
3. Tulburarile de keratinizare,
4. Inflamatia.

RECOMANDĂRI DE TRATAMENT ÎN FUNCȚIE DE LEZIUNI:

I. Acnee comedoniană – tratamentul se poate efectua pe o perioada lungă de timp deoarece nu conține antibiotice și nu prezintă risc de rezistență la tratament. Acesta trebuie asociat cu produse dermatocosmetice pentru curățarea tenului și hidratare.

Tratamentul constă în: Retinoizi aromatic topici -adapalene sau tretinoin în monoterapie sau combinatii cu benzoil peroxid sau acid glicolic, Benzoil peroxid – topic – in monoterapie sau asociere cu retinoizi, Acid azelaic – topic.

II. Acnee papulo-pustuloasă – alegerea tratamentului se face în funcție de gradul de severitate și/sau răspunsul la tratamentul topic. Terapiile care conțin antibiotic topic sau sistemic se recomandă pentru o perioadă de maxim 3 luni. Se continuă apoi cu terapii topice cu retinoizi aromatici, benzoil peroxid sau acid azelaic. Nu se recomandă asocierea antibioterapiei sistemice cu topice care contin antibiotice. Tratamentul trebuie asociat cu produse dermatocosmetice pentru curtarea tenului si hidratare. Pentru persoanele de sex feminin se poate lua in considerare si asocierea unei terapii hormonale.

III. Acnee nodulară/conglobată – tratamentul trebuie inițiat cât mai repede deoarece există un risc crescut de apariție a complicațiilor, în primul rând cicatrice sau hiperpigmentări.

1. Tratament de electie- Isotretinoin sistemic +/- topice antibiotice sau topice benzoil peroxid.

Se recomandă monitorizări de laborator la initierea tratamentului, eventual după prima luna în cazul isotretinoinului si apoi din trei in trei luni. Tratamentul trebuie asociat cu produse dermatocosmetice pentru curățarea tenului si hidratare.

Nu se recomandă utilizarea monoterapiei cu antibiotic sistemic sau doar terapie topică.

Terapia fotodinamica reprezinta o modalitate de tratament folosita in carcinoamele bazocelulare superficiale, keratozele actinice, boala Bowen, dar si in procesele de rejuvenare cutanata. Sunt disponibile doua modalitatati de efectuare a terapiei fotodinamice: conventional si “daylight”. Metoda conventionala inseamna expunerea zonei afectate la o sursa de lumina artificiala, produsa cel mai frecventa de o lampa, iar varianta “ daylight” se face prin expunerea la lumina solara naturala.

PDT consta in aplicarea unei creme care contine o substanta fotosensibilizanta pe zona care necesita tratament. Aceasta substanta este activata in urma expunerii la radiatii din spectrul luminii vizibile (artificiale sau prin expunere la lumina solara). Celulele anormale de la nivelul pielii sunt distruse in urma interactiunii dintre substanta fotosensibilizanta si lumina, insa fara sa afecteze celulele normale.

Beneficiile acestei terapii sunt numeroase: eficienta dovedita in tratamentul leziunilor precanceroase si a carcinoamelor cutanate, rezultate cosmetice satisfacatoare, fara aparitia de cicatrici si complianta crescuta din partea pacientilor.

Autor: Dr. Iuliana Neagu

Rozaceea, cunoscuta si sub denumirea de cuperoza, este o afectiune cutanata inflamatorie, cu evolutie cronica, recidivanta, cu un spectru bogat de caracteristici clinice, de severitate variabila, care afecteaza in principal ariile centrale ale fetei, mai ales la femeia de varsta adulta.

        Clinic, prezinta patru forme:

1. Rozaceea eritemato-teleangiectazica – subtipul 1. Tendinta la flush si eritem facial central persistent, uneori teleangiectazii; poate implica si periferia fetei, urechile, gatul, regiunea superioara a decolteului.
2. Rozaceea papulo-pustuloasa – subtipul 2. Eruptie centro-faciala formata din multiple papule eritematoase, mici, in forma de dom, unice sau grupate, unele leziuni au o pustula centrala.
3. Rozaceea fimatoasa – subtipul 3. Hipertrofia glandelor sebacee si fibroza. Rinofima este cea mai frecventa prezentare clinica, afecteaza preponderent sexul masculin. Semnul clinic cel mai precoce este prezenta foliculilor patulosi (pori dilatati) la nivelul portiunii distale ale nasului.
4. Rozaceea oculara – subtipul 4. Semnele specifice sunt teleangiectazii la nivelul conjunctivei si pleoapelor, eritem periocular, mici concretiuni la nivelul bazei cililor, cruste la nivelul marginilor pleoapelor.

Autor: Andra Criveanu

Melanomul este unul dintre cele mai agresive forme de cancer cutanat ce poate afecta persoane de orice vârstă. Acesta poate să apară spontan (de novo) sau pe nevi preexistenți (nevus-associated melanoma), sub influența unor factori declanșatori.

Principalii factori cheie implicați în apariția melanomului sunt:

• Soarele (radiația ultravioletă (UV)) – afectează ADN-ul celular cauzând mutații genetice ce pot determina transformarea malignă a melanocitelor.
• Factorii genetici – melanomul este unul dintre cancerele cu cele mai multe mutații genetice, frecvent întâlnite fiind mutațiile: BRAFV600E, PTEN, RAS, TP53, NRAS, HRAS, CDKN2A, CDK4.
• Fototipul cutanat – există 6 fototipuri cutanate. Persoanele cu fototipuri cutanate I / II au pielea deschisă, părul blond / roșcat, ochi albaștri/verzi, ceea ce face ca aceste persoane să fie cele mai sensibile la expunerea la radiația UV.
• Imunodepresia – imunosupresia prelungită poate predispune la debutul/progresia melanomului sau a altor neoplasme.
• Inflamatia / bolile autoimune – Inflamația cronică este recunoscută pentru capacitatea sa de a determina transformarea melanocitelor și progresia malignă, contribuind la aproximativ 20% dintre cancere, inclusiv melanomul. În ceea ce privește bolile autoimune, acestea ar putea fi implicate în dezvoltarea melanomului prin inflamație cronică.
• Biosinteza melaninei și speciile reactive de oxigen (ROS) – Melanina este cunoscută pentru efectul său protector împotriva speciilor reactive de oxigen și a radicalilor toxici. Cu toate acestea, biosinteza melaninei are potențialul de a produce ROS cu deteriorarea ADN-ului celular și transformarea malignă a melanocitelor.
• Alți factori – hormonali, sindromul metabolic, micromediul cancerului, poluarea, procesul de îmbătrânire, fumatul/alcoolul, stress-ul, etc.

Descoperit în faze inițiale, melanomul este vindecabil, însă în stadii avansate, prognosticul pacientului se înrăutățește. Există speranța că în următorii ani va exista o mai bună înțelegere a patogenezei melanomului ce poate ajuta la diagnosticarea acestuia în stadii incipiente și la dezvoltarea de noi tratamente eficiente ce ar putea îmbunătăți prognosticul pacienților.

Autor: Mihulecea Cristina-Raluca, Medic specialist Dermato-venerolog

Genesis Expo will gather over 5,000 CTOs in one place, and about another 11,000 engineers. If you are a first time dev at Expo this post should help you think about your trip.

Genesis Expo will gather over 5,000 CTOs in one place, and about another 11,000 engineers. If you are a first time dev at Expo this post should help you think about your trip.